No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 
 
 

Anatomia si functiile ochiului la animale

Ultima modificare: 2011-01-03 | Data publicării: 2011-01-03
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Anatomia si functiile ochiului la animale
Ochiul este un organ delicat si complex. Are mai multe parti functionale, care lucreaza impreuna pentru a face vederea posibila. Unele parti sunt la fel in cazul tuturor speciilor, dar majoritatea animalelor se adapteaza, iar ochiul lor se modifica in functie de nevoile lor.

Anatomia ochiului la animale

Ochiul, mai exact globul ocular, este format din trei straturi: tunica fibroasa, situata la exterior, tunica vasculara, aflata la mijloc si tunica nervoasa, pe interior.

Tunica fibroasa: este stratul aflat pe partea exterioara a ochiului. In partea posterioara, ¾ din ochi este acoperit de o membrana opaca, numita „sclera" si formata din colagen (proteina fibroasa) si fibre elastice. Sclera este puternica si putin elastica, ca un balon gros, umplut cu o substanta gelatinoasa. Restul tunicii fibroase, adica portiunea situata in partea din fata, se numeste „cornee" si este facuta din straturi foarte subtiri de celule aranjate astfel incat corneea sa fie transparenta. O cornee normala permite luminii sa patrunda in ochi.

ochi de caine
ochi de iepure

Tunica vasculara: asa cum ii spune si numele, este o retea compusa din vase de sange care alimenteaza tesuturile ochiului cu oxigen si nutrimente. Aceasta se afla sub sclera si se numeste „coroida". Anterior acesteia se afla o structura circulara, denumita „corp ciliar", ai carei muschi actioneaza asupra ligamentelor suspensoare denumite „zonule", care mentin cristalunul in pozitia corecta.

In functie de activitatea muschilor ciliari, ligamentele pot fi tensionate sau relaxate. Presiunea asupra ligamentelor modifica forma cristalinului, dupa distanta la care se afla obiectul privit. Acest proces se numeste „acomodare". Irisul este portiunea cea mai anterioara a tunicii vasculare, aflata in fata corpului ciliar, care da culoarea ochiului.

El imparte portiunea din fata a ochiului in doua camere, anterioara si posterioara. In mijlocul irisului se afla pupila, portiunea cea mai inchisa la culoare din ochi. Irisul dilata sau contracta pupila, pentru a regla cantitatea de lumina ce patrunde in ochi. Cand lumina e puternica, pupila este mica, iar cand lumina este slaba, ea se dilata.

Tunica nervoasa: este un strat de celule fotoreceptoare, care formeaza retina, capabile sa tranforme lumina in semnale electrochimice, care sunt apoi transmise la sistemul nervos. Acolo unde nervul optic si vasele de sange ies din ochi, exista o deschidere aproape circulara, denumita „disc optic". Uneori, i se mai spune „pata oarba", deoarece in acest punct nu exista celule fotoreceptoare, asa ca, in acel loc nu pot fi percepute imagini.

Exista doua tipuri de celule fotoreceptoare, fiecare avand functii diferite: tip con si tip bastonas. Bastonasele sunt foarte sensibile la lumina si predomina la speciile nocturne. Conurile au nevoie de lumina intensa, ajuta la formarea unor imagini clare si la perceptia culorilor. Animalele domestice au mai multe celule de tip bastonas si nu pot distinge culorile. Unele reptile si majoritatea pasarilor pot vedea culorile, pentru ca au multe celule de tip con. Adancitura din spatele retinei se numeste „fovea centralis", o structura mai accentuata la animalele de dimensiuni mari. In jurul acesteia, se afla un cerc de celule care formeaza „macula lutea". Portiunea anterioara a retinei nu contine celule fotoreceptoare si este o structura non-vizuala, despartita de portiunea vizuala printr-o linie numita „ora serrata". La animalele domestice, uneori se foloseste si denumirea de „ora ciliaris retinae".

Cum vad animalele?

Cristalinul este cel mai important pentru formarea unei imagini clare. Acesta nu face parte din straturile ochiului, dar este asociat adesea cu tunica vasculara. Ligamentele suspensoare ale corpului ciliar tin cristalinul suspendat in spatele irisului. Este o structura sferica, moale si transparenta, avand o forma convexa. Cand muschii ciliari sunt relaxati, ligamentele sunt intinse iar cristalinul devine alungit. Acest lucru ii permite animalului sa vada la distante mari. Cand muschii ciliari sunt contractati, ligamentele sunt relaxate, iar cristalinul devine mai rotunjt, oferind o imagine clara a obiectelor din apropiere.

ochi de pisica2
ochi de bufnita

Procesul prin care forma cristalinului se modifica, pe masura ce lucrurile se apropie, se numeste acomodare. Daca cristalinul n-ar fi capabil sa se acomodeze, animalul n-ar capabil sa vada decat obiectele aflate la o anumita distanta. Asadar, acomodarea este o functie deosebit de importanta si utila a cristalinului. La oameni, aceasta functie este foarte bine dezvoltata, la caini si la pisici mai putin, iar la vite, aproape deloc.

De asemenea, cristalinul imparte ochiul in doua compartimente diferite: cel din spate este plin cu un lichid gelatinos si se numeste „umoare vitroasa"; la randul lui, compartimentul din fata se imparte in doua camere – anterioara si posterioara – este plin cu un lichid apos, denumit „umoarea apoasa". Acestea ajuta la focalizarea luminii pe spatele retinei, transporta substante nutritive si indeparteaza reziduurile. Presiunea din umoarea vitroasa ajuta la mentinerea formei globului ocular.

Cand lumina patrunde in ochi, trece intai prin corneea transparenta. Forma sa sferica ajuta la focalizarea luminii, prin pupila, catre cristalin, care focalizeaza lumina astfel incat sa se proiecteze intr-un punct de pe retina. Aici, imaginea apare intoarsa cu capul in jos. Acest semnal este transmis catre cortexul vizual al creierului, prin intermediul nervului optic, unde imaginea este readusa in pozitie normala. Atunci cand corneea sau cristalinul sunt deformate sau deteriorate, imaginea va fi proiectata ori in fata, ori in spatele retinei, aparand cetoasa.

Toate animalele au vedere binoculara, adica vad cu ambii ochi, insa creierul este cel care combina impulsurile primite de la fiecare ochi, intr-o singura imagine. Un alt beneficiu al vederii binoculare este perceptia adancimii. Fara ea, animalul n-ar fi capabil sa estimeze distantele dintre obiecte, ceea ce se si intampla atunci cand un ochi nu functioneaza corect.

Adaptarea vederii

Vederea este o functie deosebit de importanta, mai ales atunci cand animalele vaneaza sau sunt vanate. Din aceasta cauza, intregul sistem vizual se adapteaza in functie de nevoile animalelor. De exemplu, la cele nocturne, corneea este mai mare si pupilele sunt foarte dilatate, pentru a permite patrunderea unei cantitati mai mari de lumina.

Animalele de prada au ochi mari, indreptati in fata, cu care vad mai bine inainte si in jos. Acestea sunt directiile in care un astfel de animal are nevoie sa vada cel mai bine, atunci cand isi urmareste prada. Pe de alta parte, animalele mai vulnerabile au ochii amplasati lateral sau in partea de sus a capului, vederea lor periferica fiind mult mai bine dezvoltata. Ele au nevoie de aceasta pentru ca, in cele mai multe cazuri, sunt atacate de sus, din spate sau din lateral.

Structurile auxiliare ale ochiului

Acestea sunt cele care protejeaza ochiul si il pastreaza curat. Structuri auxiliare sunt: pleoapele, genele, glandele lacrimare etc. Majoritatea animalelor au trei pleoape. Cea de-a treia se numeste membrana nictitanta. Alaturi de conjuctiva, pleoapele ajuta la umezirea, hranirea si protejarea globului ocular. Umezirea se face prin clipire. Genele lungi de pe pleoapele de sus au rolul de a feri ochiul de particulele de praf.

Curiozitati despre vederea animalelor

  • Oamenii, primatele, insectele, pestii, unele reptile si majoritatea pasarilor percep culorile.
  • La animalele albinoase, ochii sunt rosii sau roz.
  • Animalele pot avea irisii de culori diferite (heterocromie).
  • Cataracta este o boala in care cristalinul se deterioreaza, iar imaginea devine cetoasa.
  • Majoritatea animalelor au un strat reflector in coroida, denumit „tapetum lucidum", care face ca ochii lor sa straluceasca in intuneric.

Discuta pe forum despre animale >>>


Tu ce zici?