No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Sistemul cardiovascular la mamifere, pasari, pesti si amfibieni

Ultima modificare: 2011-01-13 | Data publicării: 2011-01-13
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Sistemul cardiovascular la mamifere, pasari, pesti si amfibieni
Se stie ca inima este un organ vital care are un rol deosebit de important pentru organism. In antichitate, oamenii credeau ca inima este lacasul spiritului, centrul fericirii si ca acest organ controleaza atat emotiile, cat si intelectul.

Este adevarat ca inima are un rol esential, atat pentru organismul uman, cat si pentru cel animal, intrucat ea este pompa care alimenteaza si conduce sistemul cardiovascular.

 

Functiile sistemului cardiovascular

 

Pentru ca sangele sa circule prin tot corpul, inima alimenteaza tesuturile cu oxigen si substante nutritive si le curata de dioxidul de carbon si de alte reziduuri metabolice. Din inima, sangele, bogat in oxigen, curge inspre tesuturi, iar oxigenul si celelalte substante chimice ies din sange si patrund in lichidul care inconjoara celulele din tesut. Reziduurile si dioxidul de carbon sunt eliminate in sangele care pleaca din tesuturi. Pe masura ce sangele circula prin organe, acestea se curata de toxine.

stetoscop

 

La final, sangele se intoarce in plamani (sau branhii, in cazul pestilor), primeste o doza proaspata de oxigen si elimina dioxidul de carbon. Apoi, intregul proces se repeta. Aceasta circulatie permanenta a sangelui este necesara pentru mentinerea vietii celulelor, tesuturilor si a intregului organism. Pe scara evolutionara, exista diferite forme de sisteme cardiovasculare, cu graduri de eficienta diferite, insa toate indeplinesc aceasta functie de baza.

 

Anatomia si fiziologia mamiferelor

 

Sistemul cardiovascular al mamiferelor, pasarilor, amfibienilor si reptilelor este putin diferit. Principalele componente ale sistemului vascular al mamiferelor sunt inima si vasele de sange, care vor fi descrise mai jos.

 

Inima

 

Este facuta dintr-un muschi cardiac, putin diferit fata de muschiul scheletic gasit in alte parti ale corpului. Acesta este capabil sa ajusteze rata contractiilor musculare, permitandu-i inimii sa mentina un ritm de pompare regulat. Principalele parti ale inimii sunt: camerele, valvele si sistemul electric.

Camerele inimii: Sunt de doua tipuri: atrii – aici ajunge sangele care se intoarce la inima prin vene, si ventriculele. Atriul drept pompeaza sange catre ventriculul drept, iar cel stang, catre ventriculul stang. Ventriculele sunt mult mai mari decat atriile, iar peretii lor musculari grosi sunt folositi pentru a pompa sangele cu forta, din inima inspre restul corpului si spre plamani sau branhii.

Valvele: Se afla intre atrii si ventricule, respectiv intre ventricule si arterele mari. Se inchis si se deschid prin schimburile de presiune dintre camere si se comporta ca o bariera ce nu lasa sangele sa se reverse inapoi. Sunetele caracteristice pe care le auzi la stetoscop sunt rezultatul vibratiilor cauzate de inchiderea valvelor.

Sistemul electric: Este compus din doua tipuri de noduri, sau grupuri de celule specializate, aflate in tesutul cardiac: nodul sinoatrial si cel atrioventricular. Primul este integrat in peretele atriului drept. Este stimulat ritmic si transmite rapid impulsurile catre atrii, provocand o contractie musculara prin care sangele este pompat din atriu in ventricul. Celalalt nod, cel atrioventricular, transmite impulsul nodului sinoatrial catre ventricul, insa il amana putin, astfel incat ventriculele sa nu se contracte simultan cu atriile, ceea ce le permite sa se umple cu sange. Ciclul contractiilor muschiului cardiac formeaza bataia inimii, a carei ritm difera de la un organism la altul.

Vasele de sange: Sunt tuburi care permit transportarea sangelui si sunt de trei tipuri: artere, capilare, vene. Acestea transporta sange prin intregul organism, schimband oxigenul si substantele nutritive cu dioxidul de carbon si reziduuri.

Arterele transporta sangele din inima si se afla in permanenta sub presiune mare din cauza pompatului inimii. Pentru a-si mentine structura chiar si atunci cand presiunea este mare, au pereti grosi si elastici, care le permit sa se intinda si sa-si revina. Artera pulmonara transporta sange neoxigenat din ventriculul drept inspre plamani, unde „preda" dioxidul de carbon si primeste oxigen. Aorta este cea mai mare artera. Ea transporta sange cu oxigen din venctriculul stang catre corp. Arterele se ramifica in arteriole si vase capilare.

Vasele capilare formeaza o retea de vase de sange mici, cu pereti foarte subtiri si permeabili. Sunt prezente in toate tesuturile importante din organism si au un rol important in schimbul de gaze, substante nutritive si lichide dintre corp, tesuturi si alveolele pulmonare.

Cand capilarele se unesc, formeaza vene, care se reintorc la inima. Ele nu sunt supuse unei presiuni atat de mari ca si arterele, asa ca au pereti mult mai subtiri. Venele au si valve, prin care se asigura transportul sangelui in directia corespunzatoare. Vena pulmonara returneaza sangele oxigenat, din plamani catre atriul stang. Vena cava returneaza sangele din corp inspre atriul drept. Sangele care se intoarce la inima este reciclat prin sistemul cardiovascular.

 

Anatomie comparativa: Mamiferele si pasarile

sistemul cardiovascular la pasari


Inimile acestor animale au cate patru camere – doua atrii si doua ventricule. Este cel mai eficient sistem cardiovascular, pentru ca sangele oxigenat si cel dezoxigenat nu se amesteca. Atriul drept primeste sange dezoxigenat din corp prin venele cave (superioara si inferioara).

Sangele trece apoi in ventriculul drept, este pompat prin arterele pulmonare catre plamani, unde primeste oxigen, se reintoarce in atriul stang prin venele pulmonare si este pasat catre ventriculul stang, dupa care e pompat catre intregul organism, prin aorta, o artera uriasa si foarte elastica. Inima asigura vascularizarea tuturor tesuturilor din corp, pentru a facilita mobilitatea muschilor. De asemenea, rezervele mari de oxigen ajuta aceste animale cu sange cald sa isi mentina temperatura corpului.

 

Amfibienii si reptilele

 

Inimile acestor animale au doar trei camere: doua atrii si un singur ventricul. Sangele care pleaca din ventricul trece intr-unul din cele doua vase de sange. Circula fie prin arterele pulmonare ce duc la plamani, fie prin aorta bifurcata, care duce spre restul corpului. Din plamani, sangele oxigenat se intoarce la inima prin vena pulmonara, trecand in atriul stang.

Din corp, sangele dezoxigenat se intoarce la inima prin sinus venosus, ajungand in atriul drept. Ambele atrii se golesc in ventricul, unde sangele oxigenat, din plamani, si cel dezoxigenat, din tesuturi, se amesteca. Aceasta inseamna ca organele nu primesc sange saturat cu oxigen, iar un asemenea sistem cardiovascular nu este la fel de eficient ca si cel cu patru camere, in care cele doua circuite sunt separate. Totusi, pentru organismele cu sange rece, este suficient de bun. Ritmul cardiac al amfibienilor si reptilelor depinde foarte mult de temperatura.

pesti si corali

 

Pestii

 

Pestii au cea mai simpla inima – un organ cu doua camere, format dintr-un atriu si un ventricul. Intre cele doua, se afla doar o valva rudimentara. Din ventricul, sangele este pompat prin conus arteriosus (asemanator aortei) inspre branhii.

In branhii, sangele primeste oxigen si se curata de dioxidul de carbon. Apoi, sangele trece la organele din corp, unde se face schimbul de substante nutritive, gaze si reziduuri. Sangele circula direct de la inima spre palamani si apoi inspre tesuturi si se intoarce in atriu prin sinus venosus. Inima pestilor poate produce intre 60 si 240 de batai pe minut, in functie de specie si temperatura apei. Pe masura ce temperatura scade, scade si numarul batailor inimii.

Concluzie

Sistemul cardiovascular al animalelor este compus din inima si vase de sange. Rolul sau este de a alimenta fiecare celula din corp cu oxigen si substante nutritive, curatandu-le totodata de reziduuri.


Tu ce zici?