No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

De ce nu aluneca broastele de pe frunze?

Ultima modificare: 2010-08-26 | Data publicării: 2010-08-26
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
De ce nu aluneca broastele de pe frunze?
Probabil ca oamenii de stiinta au gasit deja raspunsul la intrebarea care le-a dat multe batai de cap: de ce se pot catara broastele chiar si pe suprafete alunecoase, avand picioarele ude? Ei au studiat felul in care broastele se "lipesc" de frunze si au analizat stratul de mucus produs de pernitele degetelor acestor animale. 

Cercetarile recente au evidentiat faptul ca aderenta animalutului pe frunze si alte suprafete alunecoase se datoreaza vascozitatii mucusului de pe pernitele degetelor acestuia. Se pare, insa, ca un nou studiu respinge aceasta teza. Cercetatori germani si englezi au constatat ca pernitele degetelor broastelor sunt acoperite cu tuberculi, care produc frictiune, intrand in contact direct cu suprafata.

Cercetatorii au observat ca acest contact direct se produce si cand pernitele sunt acoperite cu un strat de mucus. Descoperirea poate fi de folos in elaborarea instrumentelor antiderapante.

 

broasca pe frunza
Broasca pe frunza

 

Modele hexagonale


Structura celulelor hexagonale constituie modelul delicat de pe pernitele degetelor, iar intre celule se afla canale. Fiecare celula este acoperita cu tuberculi. Acestia faciliteaza frictiunea, intrand in contact cu orice suprafata. Intrebarea care se pune este in ce masura influenteaza stratul de mucus aderenta?

 

broasca

 

Cercetatorii au masurat grosimea stratului de mucus si au observat ca acesta este intre 1-100 nm, fiind mult mai subtire decat au presupus ei. S-a descoperit si faptul ca vascozitatea mucusului e mult mai mica decat s-a crezut initial. Acest lucru confirma faptul ca nu vascozitatea mucusului, ci contactul direct impiedica alunecarea broastei. Mucusul foarte vascos ar impiedica chiar si saritura broastei.

Aceasta descoperire poate contribui la dezvoltarea unor instrumente antiderapante bazate pe noi principii, ca, de exemplu, anvelope cu aderenta crescuta. Ceea ce functioneaza la scara mica nu inseamna neaparat ca va functiona la fel de bine si la scara mare.


Tu ce zici?