No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Cavitatea bucala si dantura la caini, pisici si dihori

Ultima modificare: 2011-01-14 | Data publicării: 2011-01-14
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Cavitatea bucala si dantura la caini, pisici si dihori
Gurile animalelor au diverse functii. Cavitatea bucala nu are doar rol de hranire, ci are rol in curatarea, comunicarea sau racorirea pe timpul verii. Igiena orala este foarte importanta pentru sanatatea animalelor. Pentru a intelege mai bine complexitatea gurii si a dintilor, intai trebuie sa cunosti bazele anatomiei acestei parti esentiale a corpului.

Limba si gingiile

 

Limba este un organ deosebit de complex, alcatuit dintr-un sistem de muschi. Cu ajutorul acestora, animalele reusesc sa introduca mancarea in cavitatea bucala si sa o „manevreze" prin gura, astfel incat hrana sa fie ori mestecata sau doar maruntita si apoi inghitita. La anumite animale, limba functioneaza diferit. De exemplu, cand pisicile beau apa, lichidul este transportat de pe limba, in gura. Cand cainii beau apa, lichidul este transportat de sub limba, inspre gura. Poti constata aceasta diferenta si in sunetul pe care-l scot cele doua animale, atunci cand beau: pisicile sunt relativ linistite, in timp ce cainii sunt mai zgomotosi. Cainii, si mai ales cateii, sughita des, pentru ca tind sa inghita mai mult aer in timp ce beau.

De obicei, limba are o culoare roz. Unii caini au pete albastre inchis sau negre, iar anumite rase, precum Chow-Chow, au toata limba colorata in negru-albastrui. Acest organ este acoperit cu papile gustative, cu ajutorul carora animalul este capabil sa distinga gusturile.

Unele animale isi folosesc limba si ca sa se curete. Limba pisicii este acoperita cu niste structuri sarmoase, numite papile, care spala, netezesc si usca blana. In plus, aceste papile ajuta la indepartarea carnii de pe oase.

In general, gingiile sunt roz, dar culoarea lor difera de la o specie la alta. La caini, de exemplu, atat partea interioara a obrajilor, cat si gingiile pot avea pete de culoare inchisa, albastre sau negre, la fel ca si pe limba.

 

Glandele salivare

 

Cainii si pisicile au cate patru perechi de glande salivare: parotida, mandibulare, sublinguale si zigomatice. Dihorii au o pereche de glande salivare in plus - cele molare. Fiecare glanda are propriul ei canal, care transporta saliva din glanda inspre cavitatea bucala. Saliva mentine gura umezita, ajuta la inghitirea hranei mestecate sau faramitate si contine enzime care ajuta la inceperea procesului de digestie. In cazul cainilo saliva mai are un rol – ajuta la racorirea animalului, evaporarandu-se de pe limba.

 

Oasele

dintii unui caine

 

Falca de sus se numeste maxilar, iar cea de jos se numeste mandibula. Forma craniului unui animal influenteaza pozitionarea dintilor. La caini si la pisici, exista trei tipuri principale de conformatie craniana:

  • Brahicefalica: bot scurt si lat. De exemplu, la cainii din rasele Pechinez, Pug si la pisicile persane.
  • Mezocefalica: bot de lungime si latime medie. De exemplu, la cainii din rasele Golden Retriever, la terrieri, dar si la majoritatea pisicilor si dihorilor.
  • Dolicocefalica: bot lung si ingust. De exemplu, la cainii din rasele Doberman, la ogari si la pisicile orientale.

 

Dintii

 

Tipuri de dinti: Mamiferele carnivore au dinti de-a lungul maxilarului si mandibulei. Exista patru tipuri de dinti, fiecare avand un rol diferit:

  • Incisivi: folositi la taierea si rontairea hranei
  • Canini: folositi la tinerea sau ruperea mancarii
  • Premolari: folositi la taierea, maruntirea sau tinerea hranei
  • Molari: folositi la macinarea mancarii

Numarul dintilor: Multe mamifere, inclusiv cainii, pisicile si dihorii, sunt difiodonte, adica au doua seturi de dinti: cei deciduali (asa-numitii „dinti de lapte"), care pica si sunt inlocuiti de un set de dinti definitivi. Numarul dintilor difera de la o specie la alta. Cateii au 28 de dinti deciduali, in timp ce cainii ajunsi la maturitate au 42 de dinti definitivi. Pisicutele au 26 de dinti de lapte, in timp ce pisicile ajunse la mature au 30 de dinti definitivi. Puii de dihor au 30 de dinti de lapte, care sunt inlocuiti de 34 de dinti definitivi, care apar la maturitate.

Eruptia dentara: La pisicute si la catei, dintii de lapte incep sa iasa pe la 3-4 saptamani, iar dintii definitivi incep sa apara pe la varsta de 3-4 luni. In cele mai multe cazuri, aceste animale au o dantura definitiva pana la varsta de 24 de saptamani. Si la dihori, dintii de lapte incep sa apara dupa trei saptamani, insa dintii definitivi ies candva intre cea de-a 7-a si a 8-a saptamana. Dupa 10 saptamani, majoritatea lor sunt deja crescuti.

Inainte ca un dinte definitiv sa apara, dintele de lapte trebuie sa pice. Daca unui animal carnivor ii iese dintele definitiv peste cel de lapte, acesta din urma trebuie indepartat, pentru a preveni alinierea anormala a dintilor definitivi.

dintii unei pisici

Anatomia dintilor: Fiecare dinte are o „coroana", ce creste la suprafata, si o radacina, care creste in interiorul gingiilor. Unii dinti, cum ar fi incisivii, au o singura radacina, pe cand altii, cum ar fi premolarul mare, au chiar trei radacini. Dintele este alcatuit din mai multe parti:

  • Pulpa dentara: situata in centrul dintelui. Este alcatuita din tesut conectiv, nervi si vase de sange care hranesc dintele. Majoritatea nervilor si a vaselor sanguine intra in dinte prin apex, prin varful radacinii dentare. Dentina este alcatuita din celule speciale aflate in pulpa, denumite „odontoblaste".
  • Dentina: Cea mai mare parte a dintelui este formata din dentina, care acopera pulpa dentara. Aceasta componenta este la fel de dura ca si osul, dar mai moale decat smaltul. Tesutul din care este formata dentina este sensibil la atingere, la cald sau la rece. Dentina primara se formeaza inaintea cresterii dintelui. Dentina secundara este cea care se formeaza continuu, de-a lungul vietii dintelui, reducand treptat dimensiunea camerei pulpare. La coroana, dentina este imbracata intr-un alt strat protector numit smalt, iar la radacina, este acoperita de un strat numit „cement radicular".
  • Smaltul: este cel mai tare tesut din corpul unui mamifersi se formeaza inainte ca dintele sa erupa. Cu putin timp inainte ca dintele sa iasa la suprafata prin gingie, smaltul inceteaza sa se mai dezvolte. Pe parcursul vietii, acesta se deterioreaza si se pierde, treptat. Chiar daca este foarte puternic, smaltul este fragil si se poate rupe sau ciobi.

Tesuturile care inconjoara dintele se numesc tesuturi parodontale. Parodontiul este alcatuit din: osul alveolar, ligamentele parodontale, cement si tesut gingival. Osul alveolar: este prezent la fiecare dinte si se formeaza la periferia sacului dentar, in jurul ligamentului parodontal. Ligamentele parodontale: sunt alcatuite dintr-un tesut puternic, care ajuta la sustinerea dintelui. Sunt atasate de cement si de osul alveolar. Cementul: este format dintr-un tesut dur, calcificat, care acopera dentina radiculara. Se formeaza treptat, de-a lungul vietii dintelui. Ajuta la sustinerea dintelui in falci si la repararea canalelor.

Gingia: Este un tesut moale care acopera restul parodontiului.

Canalul lateral: Este un canal foarte mic care care legatura dintre pulpa si tesutul parodontal, prin care circula mici vase de sange.


Tu ce zici?