No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Soparlele cu coarne (genul Phrynosoma)

Ultima modificare: 2011-09-16 | Data publicării: 2011-09-16
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Soparlele cu coarne (genul Phrynosoma)
Dintre toate soparlele care traiesc in America de Nord, soparlele cu coarne sunt cele mai infricosatoare. Ele pot fi recunoscute dupa „coarnele” ascutite pozitionate deasupra ochilor.

Descriere

Numeroasele specii de soparle cu coarne, toate facand parte din genul Phrynosoma, au corpuri foarte late si foarte plate, aratand mai degraba ca niste broaste. Coada este scurta, cu baza lata. La majoritatea speciilor, ceafa si tamplele au siruri intregi de coarne ascutite, iar coada si corpul sunt pline de spini. Unele specii au doua randuri de spini.

Aceste soparle arata ca un dragon, ceea ce-i face fascinanti in ochii multor oameni. Datorita aspectului sau deosebit, unii il numesc „broasca cu coarne", insa aceasta denumire nu este corecta.

Culorile soparlelor cu coarne lor sunt deosebite. Capul si spatele sunt gri. Pot avea pigmenti pastelate, galbui, maronii sau rosii. Privite in ansamblu, soparlele sunt colorate in nuantele solului, insa isi pot schimba culoarea de la deschis la inchis (si invers) in doar cateva minute.

soparla_cu_coarne

http://www.flickr.com/photos/ivangm

 

Raspandire si habitat

Traiesc doar in partile vestice ale Statelor Unite ale Americii si Mexicului. Exista 14 specii recunoscute de catre oamenii de stiinta, raspandite intre Arkansas si coasta Pacificului, din Columbia britanica spre sud, pana in Guatemala. Prefera zonele calduroare, uscate si nisipoase.

Unele specii prefera acele portiuni din desert foarte aride, unde soarele incalzeste solul toata ziua si produce o temperatura insuportabila pentru oameni. Altele traiesc in zonele montane, la altitudini de pana la 3000 m.

Specia cea mai des intalnita este Phrynosoma platyrhinos, care are doua subspecii: P.p. platyrhinos, care traieste in desertul Marelui Bazin si P.p. calidiarum, care traieste in desrturile Sonora si Mojave si pe o portiune mica din Baja California.

Alte cinci specii traiesc in deserturile nord-americane:

  • Phrynosoma modestum – in desertul Chihuahua
  • Phrynosoma m'calli – in desertul Sonora
  • Phrynosoma solare – in desertul Sonora
  • Phrynosoma cornutum – in desertul Chihuahua
  • Phrynosoma douglassi – in desertul Marelui Bazin

 

 

 

Specia Phrynosoma coronatum, care traieste in unele parti ale Californiei, trece spre estul Peninsulei Baja, intalnindu-se cu Phrynosoma platyrhinos, in apropierea Bahía de Los Angeles.

soparla

http://www.flickr.com/photos/marcobellucci/

 

Comportament

Indiferent de zona in care traiesc, aceste soparle au un comportament asemanator. Toamna, se ingroapa in nisip si hiberneaza. Ies la suprafata primavara, cand razele soarelui au ajuns la o anumita temperatura. Primele cateva ore din zi le petrec stand la soare, pe o piatra sau pe o panta, expunandu-si spatele la soare.

Imediat ce temperatura corpului lor ajunge la un anumit nivel, aceste reptile incep sa caute dupa hrana. Pe masura ce ziua devine tot mai calduroasa, soparlele devin tot mai active. Se hranesc cu insecte care traiesc pe sol si se deplaseaza incet, paianjeni, gaze si uneori capuse, inclusiv larve de molii si fluturi.

Cea mai mare sursa de hrana o reprezinta furnicile. Nu se grabesc cand isi urmaresc victimele, asa cum fac alte soparle, ci vaneaza mai degraba ca broastele: prind insectele cu limba lor lunga si lipicioasa. Daca sunt deranjati de cineva, dispar rapid.

Dupa ce se hranesc si temperatura solului devine prea ridicata, cauta sa se ascunda la umbra unui arbust si isi petrec restul zilei acolo. Seara, cand e cald, se ingroapa in nisip si isi petrec noaptea acolo. Este un proces deosebit: isi infig boturile in nisip, iar apoi inainteaza tot mai adanc in nisip, pana la 7-10 cm. Uneori, numai capul si ochii le raman descoperiti.

Culoarea lor face sa se incadreze perfect in peisaj, fiind greu de localizat. Cand sunt gasiti partial acoperiti cu nisip, sunt destul de usor de prins. Mecanismul lor de aparare este limitat. Cand sunt prinsi in mana, plamanii li se umfla cu aer, corpul li se dilata si incep sa isi miste capul, ca sa zgarie cu coarnele. Uneori le iese sange din coltul ochilor, fapt care-i face sa arate infricosator.

 

soparla_de_desert

http://www.flickr.com/photos/slobirdr

 

Stil de viata

Perioada de inmultire incepe in luna aprilie, apogeul fiind in luna iunie. In iulie, soparlele inceteaza, brusc, sa se mai reproduca. Ouale sunt depuse cu cateva saptamani mai tarziu, la finele lunii iulie si inceputul lunii august. Cu cat ne indreptam spre nord, cu atat mai tarziu sunt depuse ouale. La unele specii, ouale nu sunt depuse ci tinute in corpul soparlei, iar puii ies fie inainte, in timpul sau la scurt timp dupa depunerea oualor. Alte specii isi ingroapa ouale in nisip, unde se mai dezvolta timp de cateva saptamani, inainte de eclozare. Coaja oualor este alba si flexibila, iar diametrul unui ou este, in medie, de 3-4 cm. Numarul oualor depuse depinde de la o specie la alta: unele depun 10, altele 30, media fiind 15.

Lungimea medie a puilor este de 2,2 – 2,8 cm. Imediat ce ies din ou, se ingroapa in nisip. Parintii nu-si ingrijesc puii, asa ca ei trebuie sa-si caute de mancare cand vin pe lume. La inceput, pielea lor este fina si au doar un corn in varful capului.

Cresc rapid pe perioada verii si la inceputul primaverii, cand se gaseste hrana din belsug. In primul an, nu se reproduc, pana in cursul celei de-a doua veri, pot fi considerati deja adulti. Pana la varsta de 3 ani, ajung pe deplin la maturitate. Unele specii ating o lungime totala de 15 cm, insa majoritatea sunt mai mici de 12 cm. In deserturile nord-americane, aceste soparle pot trai intre 5 si 8 ani.

soparla_de_desert_cu_coarne

http://www.flickr.com/photos/steveberardi

 

Statut

Soparlele cu coarne arata infricosator, dar sunt mai degraba inofensive. Datorita aspectului lor deosebit, turistii ii „colectioneaza" si ii duc acasa, pe post de suvenir. Sunt animale curate, dar e dificil sa le ingrijesti, pentru ca majoritatea se hranesc in principal cu furnici, si nu cu orice fel de furnici, ci doar cu anumite specii.

In anumite perioade ale anului, unele specii renunta la aceasta „delicatese" si se hranesc cu gandaci mici. Alte specii pot supravietui si consumand alte nevertebrate. Totusi, speciile Phrynosoma mcallii, P. douglasii, P. hernandesi si Phrynosoma platyrhinos nu pot supravietui fara furnici si mor daca nu au destula hrana.

Unele specii de soparle cu coarne sunt pe cale de disparitie, din cauza distrugerii habitatelor si a surselor lor de hrana (mai ales a furnicilor). Cand se muta in desert, primul lucru pe care il fac oamenii e sa extermine toate furnicile din imprejurimi, astfel ca soparlele cu coarne pierd masa lor principala.

Daca sunt luati din habitatul lor natural si nu beneficiaza de un regim adecvat, soparlele cu coarne nu supravietuiesc mult timp, astfel ca autoritatile au inceput sa ia masuri si sa le interzica turistilor sa ia astfel de animale acasa.


Tu ce zici?