No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Bolile frecvente ale pisicilor

Ultima modificare: 2013-01-15 | Data publicării: 2009-02-16
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Bolile frecvente ale pisicilor
Unii oameni sunt de părere că animalele sunt purtătoarele a tot felul de boli periculoase. Uneori, aceste presupuneri sunt îndreptăţite, mai ales dacă avem de-a face cu animale sălbatice sau exotice. Dar adevărul e că animalele nu sunt purtătoare de boli periculoase pentru oameni, mai ales dacă animăluţul de casă e îngrijit şi vaccinat. Dacă ne-am îmbolnăvi de la animale, de ce le-am mai ţine în casa noastră? În cazul pisicilor vom discuta, pe parcursul mai multor articole, despre cele mai frecvente boli ce pot apărea la feline. Cum le rezolvăm şi cât de periculoase sunt pentru îndrăgitele noastre mieunătoare.

Ce boli pot face pisicile?

Înainte de a afla care sunt cele mai frecvente boli, haideţi să dărâmăm câteva mituri. Sunt câteva afecţiuni care au denumiri pompoase, care sună foarte grav şi pot speria posesorii de pisici.

  • Leucemia Felină (FeLV) e o boală incurabilă care afectează doar pisicile! Nu se transmite omului şi nu poate supravieţui în corpul uman. Dacă aveţi o pisică diagnosticată cu Leucemie, trebuie să ştiţi că nu există riscul de a vă îmbolnăvi şi dvs.
  • Virusul ImunoDeficienţei Feline (FIV) sună foarte asemănător cu Sindromul ImunoDeficienţei Umane. Ambii viruşi fac parte din aceeaşi clasă de viruşi, aceasta fiind singura asemănare dintre cele 2 afecţiuni. FIV nu afectează oamenii şi nu poate cauza SIDA. Unii veterinari au denumit FIV -„Sida felin", pentru a explica mai bine posesorilor de pisici care sunt efectele acestui virus. Din păcate, această denumire a înspăimântat oamenii însă concluzia e aceeaşi: FIV e o boală specifică felinelor iar SIDA este o boală umană!

De asemenea, şansele ca răceala pisicii să se transmită omului, sunt infime spre inexistente. Virusul ce provoacă răceala la om, adică strănut, tuse, ochii injectaţi şi obosiţi sau nasul înfundat şi curgând, nu infectează pisicile aşa cum nici virusul felin nu afectează oamenii.

Într-adevăr, pisicile pot prezenta boli care apar şi la om precum diabet, artrită, boli ale inimii, cancer dar aceste afecţiuni nu sunt contagioase deci nu se transmit de la felină la om!

În concepţia generală a oamenilor, pisicile sunt mai puţin periculoase decât câinii (când aţi văzut ultima dată un poştaş fugărit de o pisică?) iar reputaţia lor de animale curate lasă impresia că ar fi sănătoase tun. De fapt, mulţi doctori veterinari mai degrabă ar trata un câine furios decât o pisică nervoasă (pisicile zgâriu mult mai rău decât un câine). Sunt câteva afecţiuni care se pot transmite de la felină la om.

  • Purecii. Micuţele insecte insistente se hrănesc cu sângele pisicilor dar şi al oamenilor. Puricii sunt atât de mici încât muşcătura lor e aproape insesizabilă (la început), însă dacă omul şi pisica sunt alergici la purici, orice muşcătura va fi simţită ca o injecţie după care zona respectivă se va irita. O infestaţie cu purici poate provoca anemie animalutului. Din fericire pentru oameni, puricii preferă căldura oferită de corpul animalelor decât temperatura corpului uman. Însă un purice înfometat va uita de temperatură şi căldură şi va muşca orice are sânge. Cum să scapi de purici? Foloseşte soluţii externe pentru deparazitare.

 

cum sa scap de purec
Purice

 

Există anumite preocupări legate de bolile care pot fi transmise de purici prin sânge dar asta ar însemna ca purecul respectiv să fi muşcat o persoană cu o boală de sânge înainte de a muşca o persoană sănătoasă, lucru puţin probabil. Cele mai grave efecte ale puricilor sunt mâncărimea şi iritarea zonei muşcate.

  • Căpuşele. Sunt insecte care, la fel ca şi puricii, se hrănesc cu sânge. Sunt insecte mai mari, devenind din ce în ce mai vizibile odată ce s-au ataşat de pielea animalului sau omului şi sug sânge.

 

capusa
Capusa

 

Asemenea puricilor, e puţin probabil ca o căpuşă să treacă de la animal la om dar nu imposibil. În cazul în care ai descoperit o căpuşă pe corpul pisicii tale, încearcă să-ţi aminteşti pe unde a umblat în ultimele săptămâni. E posibil să fie adusă de afară sau să o fi adus tu şi fără să ştii să o transmiţi pisicii. Din fericire, în cele mai multe cazuri cea mai mare problemă care apare e discomfortul cauzat de această insectă. Însă ai grijă. Dacă nu ai eliminat căpuşa complet, pot apărea complicaţii precum febră sau boala Lyme (aşa zisa „boala muşcăturii de căpuşă"). Cea mai bună soluţie de eliminare a acestei insecte, este să o scoţi complet de sub pielea animalului. Dacă nu te descurci cu penseta sau ţi-e frică să nu răneşti animalul, du-te la veterinar.

Se mai pot arde cu ţigara sau bricheta dar cel mai bine e să consulţi un doctor.

  • Viermişori. Micuţii paraziţi trăiesc în sistemul digestiv al pisicii fără ca tu sau felina să ştiţi. Pot apărea în urma folosirii unui pământ sau nisip neigienic în litieră. Copiii sunt foarte sensibili la viermişori.

De multe ori sunt greu de detectat, de obicei problemele digestive fiind principalele simptome că pisica poate avea viermişori. În acest caz, se ia o monstră din excrementele felinei şi se supun unor analize microscopice care evidenţază prezenţa viermişorilor sau a ouălor. Tratamentul e nedureros şi elimină complet paraziţii intestinali ai pisicii.

  • Herpes Felin. Face parte din categoria ciupercilor care se depun pe piele provocând pierderea părului în zona afectată şi piele cu aspect de solzi în formă ovală de culoare roşie.

Pisicile sunt cunoscute pentru lipsa simptomelor în cazul infecţiei cu herpes. Asta înseamnă că poate aduce ciuperca în casa ta, o poate transmite oamenilor fără să simtă vreun simptom. Fireşte, multe pisici cu herpes prezintă câteva semne clare prin care e necesară o nouă vizită la medicul veterinar. În cazul în care analizele au arătat prezenta ciupercii, toţi locuitorii casei se vor supune unui tratament de anihilare a herpesului. Herpesul poate suprevieţui luni întregi în colţurile casei sau în crăpături ale pereţilor. Tratamentul include dezinfectarea casei, creme speciale pentru zonele afectate, băi dese pentru pisici şi medicamente specifice.

  • Rabie. Deja discutăm de boli grave. Rabia sau turbarea este o boală fatală. Din păcate, odată ce animalul a fost afectat, nu se pot face prea multe pentru a stopa răspândirea bolii. Cea mai bună apărare împotriva acestei boli e să nu intri în contact cu aceasta.

O pisică de casă, care nu iese afară, este cel mai ferită de această afecţiune mortală. Însă pentru a preveni orice incident, e bine să-ţi imunizezi felina cu un vaccin anti-rabic. Boala se poate transmite şi printr-o simplă zgârietură a unui animal infectat, aşa că de fiecare dată când pisica ta intră în contact cu animale sălbatice, posibilitatea ca aceasta să fie infectată creşte exponenţial. Dacă te-a zgâriat o pisică sălbatică sau un raton, mai bine te adresezi primului cabinet medical veterinar din zonă. Mai bine previi decât să tratezi.

  • Boala muşcăturii de pisică. Mulţi ani această boală a fost considerată un mit însă boala muşcăturii de pisică poate deveni o problemă dacă nu e tratată. Unii oameni sunt alergici la zgârieturile şi muşcăturile de pisică.

Rănile provocate trebuie dezinfectate şi tratate cu atenţie în caz contrar se pot transforma în adevărate răni greu de tratat. Pentru a preveni infecţia zonei, se apelează la infecţiile antitetanos şi antibiotice.

  • Toxoplasmoză. Această boală este cauzată de un protozor parazit numit Toxoplasma gondii care poate cauza boli neurogolice la oameni. Protozorul este eliminat în excrementele pisicii infectate care a contractat boala de la animale mici infectate pe care felina le-a mâncat sau omorât. Pisicile sunt doar medii tranzitorii pentru toxoplasmoză, ciclul patrazitului depinde de puţinul timp pe care-l petrece în corpul felinei

Simptomele nu sunt foarte clare, boala putând trece foarte uşor drept o răceală banală. Însă persoanele care au un sistem imunitar scăzut sau femeile însărcinate sunt în pericol. Probabil în jur de 70% dintre adulţi au fost odată infectaţi cu toxoplasmoză dobândind în acelaşi timp imunitate. Deşi pisicile reprezintă principala sursă de infectare cu toxoplasmoză - se poate contracta această boală când curăţaţi litiera pisicii - majoritatea persoanelor au contractat această boală după ce au săpat în pământ contaminat de fecale de felină sau după ce au consumat carne semi preparată, pe jumătate gătită.

Acestea sunt bolile de bază ale pisicii care ar trebui să te îngrijoreze. În următorul articol vom discuta despre semnele pe care trebuie să le observi în cazul în care pisica ta a contractat o boală contagioasă.

sursa imaginilor: wikimedia.ro

Propune un cabinet veterinar, un crescător în care ai încredere ori un pet shop bun!


Tu ce zici?