No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Cardiomiopatia hipertrofica la feline

Ultima modificare: 2010-11-15 | Data publicării: 2010-11-15
(2/ 1)
Listează articol » Trimite articol »
Cardiomiopatia hipertrofica la feline
Aceasta boala se caracterizeaza prin dilatarea celulelor inimii (cardiomiocite), rezultand in ingrosarea progresiva a ventriculului. Astfel, capacitatea inimii de a pompa sange va scadea, iar organele si tesuturile nu vor mai putea fi „alimentate” in mod eficient cu sange si oxigen. In plus, se poate acumula fluid la nivelul plamanilor. Primul simptom al acestei boli poate fi, astfel, dificultatea in respiratie (dispnee). Exista sanse sa se formeze cheaguri de sange in inima, care blocheaza circulatia sangelui catre artere (care transporta sange catre rinichi si picioarele din spate).

Nu se stie exact ce cauzeaza cardiomiopatia hipertrofica la feline. Conform oamenilor de stiinta, cauzele ar putea fi de natura genetica. La unele rase, boala se mosteneste.

  • Denumire obisnuita: Cardiomiopatie hipertrofica felina (CMH)
  • Denumire stiintifica: Cardiomiopatie primara hipertrofica felina

 

Diagnostic si incidenta

 

Toate pisicile sunt susceptibile de boala, indiferent de varsta, sex sau rasa. Totusi, in cazul unora, riscul este mai mare. Este vorba de masculii tineri, intre 1 si 4 ani, dar si de cateva rase: Persane, American Shorthair, cu par lung si Ragdoll.

Nu se cunoaste incidenta bolii. La feline, cardiomiopatia hipertrofica apare mai rar decat la oameni sau la caini. Nu exista nicio predilectie geografica pentru aceasta boala.

 

Simptomele si cauzele cardiomiopatiei hipertrofice

 

  • Semnalmente clinice primare

Asimptomatic (nu exista semnalmente clinice), aritmie (batai neregulate ale inimii, ritm cardiac neregulat).

  • Semnalmente clinice secundare

Tahipnee (respiratie rapida, fara a trage aer in profunzime), dispnee (dificultate in respiratie), varsaturi sau greturi, gafaieli, tuse, anorexie (lipsa de apetit), letargie, sincope (lesin), moarte subita, slabirea picioarelor din spate sau paralizie.

  • Cauze: necunoscute, posibil genetice.
  • Organe si sisteme afectate: inima, plamani, vase de sange, artere renale, rinichi.
  • Analize: Examen fizic prin auscultatie (plamani si inima), radiografie toracica (raze x), analize de sange, ecocardiografie Doppler, electrocardiografie (EKG), monitorizarea tensiunii arteriale.
  • Diagnostic diferential

Cardiomiopatie dilatativa, restrictiva, cardiomiopatie hipetrofica felina secundara, hipertiroidism, boli renale, hipertensiune sistemica, diabet, boli cu depozitare a glicogenului, infectie virala, astm, pneumonie bacteriana, virala sau fungica.

pisicuta bolnava

 

Prezentare generala


Cardiomiopatia hipertrofica felina este cea mai comuna forma de boala cardiaca la pisici. Nu se cunosc cauzele acesteia, dar cel mai probabil ele sunt genetice. Exista unele rase care sunt predispuse la aceasta boala, dar toate pisicile se pot imbolnavi de cardiomiopatie hipertrofica. Motanii intre 1 si 4 ani sunt cei mai expusi.

Pe langa ingrosarea ventriculului, boala mai poate duce si la largirea atriului si la formarea unor cheaguri de sange. Acestea pot impiedica circulatia sangelui in anumite zone, in special in zona rinichilor si a picioarelor din spate. In primele faze ale bolii nu se observa simptome, insa pe masura ce boala progreseaza, apar letargia, dificultatea in respiratie sau respiratie accelerata, scaderea apetitului, varsaturi sau greturi, lesin sau moarte subita.

 

Tratament

 

Ingrijire la domiciliu
E aproape imposibil sa diagnostichezi aceasta boala la domiciliu. Pisicile care au avut stramosi care sufereau de aceasta maladie trebuie examinate atent de catre un veterinar. Daca apar cheagurile de sange, se considera deja o urgenta medicala.

Ingrijire profesionala
De obicei e nevoie de o examinare fizica si de o radiografie, pentru a stabili daca pisica sufera de cardiomiopatie hipertrofica. Uneori, veterinarul va solicita si cateva analize de sange, ca sa afle care sunt posibilele cauze ale bolii.

Medicul prescrie medicamente care ajuta inima sa functioneze, sa scada acumularea fluidului in plamani si sa previna aparitia cheagurilor de sange. Dozele trebuie ajustate periodic.

Rezultat
Chiar daca nu poate fi vindecata, boala poate fi controlata cu ajutorul medicamentelor.


Tu ce zici?