No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Familia Cichlidae

Ultima modificare: | Data publicării: 2009-04-30
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Familia Cichlidae
E una dintre cele mai vechi clase de peşti şi cuprinde peste 1000 de specii. Sunt răspândiţi în zone geografice diverse, de la Africa şi Asia, până la America de Sud şi America Centrală. Peştii din familia Cichlidae sunt peşti de apă dulce dar au nevoie de apă salmastră (apă ce are un conţinut variabil de sare). În natură îi întâlnim în râuri care au curenţi slabi, sub malurile stâncoase ale apelor de munte sau în ape adânci care le oferă anonimitate şi protecţie.
teszt

Descrierea generală a clasei:

Peştii din clasa Cichlidae se refugiază adesea la malul apei, acolo unde se simt în siguranţă şi se pot reproduce fără ca prădătorii naturali să-i vâneze. De asemenea, aceşti peşti preferă zonele de mijloc şi de fund ale apei, fără a se aventura prea mult la suprafaţă.

Acvariul unde sunt ţinuţi trebuie să conţină neapărat plante, pietre sau adăposturi. Când sunt neliniştiţi sau le e foame, peştii din clasa Cichlidae se refugiază pe fundul bazinului unde se agaţă de plante sau se ascund după pietre iar pe frunzele plantelor găsesc larve sau alte insecte pe care să le mănânce.

Icrele se depun pe pietre aflate de asemenea la fundul bazinului/râului. Dacă nu există plante sau pietre, fac gropi mici în nisip sau mâl.

Familia Cichlidae

După felul în care îşi depun icrele, peştii din clasa Cichlidae se împart în 2 grupe:

1. ale căror icre eclozează normal, fiind depuse pe o piatră, frunzele unei plante etc. În acest caz, masculii participă activ la dezvoltarea familiei. Alături de femelă, vor curăţa locul unde vor fi depuse icrele. După depunere, ambii parteneri vor avea grijă ca icrele nefecundate să fie aruncate din locul viitorilor copii. Odată ce icrele au eclozat, părinţii le mută la baza plantelor unde vor avea parte de un cămin protector şi îmbelşugat. Părinţii devin gardienii stolurilor de copii (alevini). Odată ce puii au crescut mari, cuplurile se despart, fiecare văzându-şi de viaţa sa.

2. peştii care clocesc icrele în gură. Aceştia trăiesc mai mult pe fundul apei, în cârduri. Sistemul lor de viaţă e foarte bine organizat, având paznici care au grijă de siguranţa celorlalţi. Cei mici, alevinii, nu ies din raza de acţiune a masculului. Până când ating maturitatea sexuală, puii sunt feriţi de pericole, odată ce ajung maturi vor avea de apărat propriul teritoriu folosindu-se de cunoştinţele dobândite în timpul învăţăturilor din perioada copilăriei. În momentul în care şi-au găsit o femelă, masculii iau icrele în gură şi se retrag în zone ferite şi sigure în timp ce femelele sunt libere să se împerecheze cu alţi masculi.

În privinţa coloraturii, pot fi întâlniţi într-o varietate bogată de culori şi nuanţe: de la desene complicate şi dungi transversale şi longitudinale, la pete necolorate şi modele modeste. În funcţie de starea peştelui, coloritul lui se poate modifica. Spre exemplu, la peştele Discus dungile transversale pot dispărea şi apărea. Coloritul unui peşte se modifică atunci când se încearcă impresionarea unei femele, când se simt ameninţaţi, când se luptă, când îşi îngrijesc icrele şi în perioada de împerechere.

Aşa cum se întâmplă cu toate speciile de animale, coloritul puilor diferă de cel al adulţilor, de multe ori prezentând pete colorate pe lateral.

Cele mai cunoscute specii de Cichlidae sunt:

Conform cărţii "Das grosse Lexicon der Aquaristik", de Hans Frey, cele mai cunoscute specii de Cichlidae sunt:  Aequidens, Apistogramma (Papiliochromis), Astronotus, Chaetobranchosis, Cichlasoma, Crenicara, Crenicichla, Etroplus, Geophagus, Haplochromis, Hemichromis, Hemihaplochromis, Herichthys, Julichromis, Labeotrophaeus, Lamprologus, Nannacara, Nanochromis, Pelamatochromis, Pelvicachromis, Pseudetropheus, Pterophyllum, Steatocramus, Symphysodon, Teleogramma, Tipalia, Tropheus, Uaru.

Clasificare:

În funcţie de dimensiune, peştii din clasa Cichlidae se împart în 3 categorii:

a). de talie pitică - măsoară până în 8 cm. Specii pitice: Nannacara, Pelvicachromis etc.

b). de talie medie - măsoară între 8 şi 15 cm. Specii de talie medie: Cichlasoma, Hemichrmis etc

c). de talie mare - au peste 15 cm. Specii mari: Astronotus, Tipalia etc. Cea mai mare specie este Cichla ocellaris şi în natură ajunge la 75 de cm. Dintre speciile africane, cei mai mari sunt Tilapia şi Sarotherodon care poate atinge până la 40 de cm.

Întreţinere:

Înainte de a achiziţiona bazinul/acvariul, e musai să cunoşti specia de peşte pe care vrei să o creşti. Chiar dacă fac parte din aceeaşi clasă, nu înseamnă că se tolerează, cu atât mai mult într-un acvariu.

Familia Cichlidae

De obicei într-un acvariu se introduc mai întâi puieţii, pentru a se obişnui cu noul mediu, urmând ca după câteva zile să se introducă şi adulţii. În perioadele de împerechere, femelele pot fi mai agresive decât masculii. În cazul anumitor specii femelele pot fi recunoscute foarte uşor deoarece sunt mai colorate şi mai mari.

Se recomandă ca acvariul să fie prevăzut cu multe locuri unde peştii se pot ascunde, gen peşteri, plante cu ghivece, pietre plane (din granit sau bazalt), granule de lut (pentru speciile care scurmă) etc.

Din alimentaţia lor fac parte insectele şi larvele. Nu sunt deloc pretenţioşi, mănâncă orice fel de hrană, inclusiv vegetală. E bine să se evite melcii în acvariul cu cichlidae.

Duritatea apei nu e o problemă gravă pentru peştii din această clasă însă temperatura apei trebuie menţinută constant între 23 şi 28 de grade Celsius (excepţie făcând peştele Discus care are nevoie de o temperatură între 28 şi 31 de grade).

În privinţa luminozităţii, se recomandă existenţa unui sistem de iluminare dar nu complet a acvariului. Aşa cum spuneam mai sus, sunt peşti care adeseori se refugiază pe fundul apei, unde e întuneric şi linişte pentru a se calma.

Mai multe informaţii despre peşti şi acvarii pe forum!


Tu ce zici?