No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 
 
 
 

Vulturul plesuv nu mai e pe cale de disparitie!

Ultima modificare: 2010-11-29 | Data publicării: 2010-11-26
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Vulturul plesuv nu mai e pe cale de disparitie!
Numarul de perechi de vulturi plesuvi din cele 48 de state continentale din Statele Unite a crescut de 10 ori, de la mai putin de 450, la inceputul anilor 1960, la mai mult de 4.500 de perechi, in anii 1990. De exemplu, in sud-est existau in jur de 980 de perechi in 1993, fata de 400, in 1981. Cea mai mare concentratie de vulturi plesuvi este in statele Florida si Louisiana. Astazi, se estimeaza ca exista 9.789 de perechi de vulturi plesuvi.

Vulturii plesuvi (Haliaeetus leucocephalus) traiesc aproape in toata America de Nord, din Alaska si Canada in partea de nord a Mexicului. Aproape o jumatate din cei 70.000 de vulturi plesuvi din lume traiesc in Alaska. Coasta de nord-vest a Americii de Nord este de departe cea mai mare fortareata a acestor pasari maiestuoase. Pestii morti sau care trag sa moara sunt o sursa importanta de hrana pentru acestia.

Vulturii fac parte din familia Accipitridae, care include soimul si uliul. Ornitologii si biologii au clasificat aceste pasari in patru grupe, in functie de caracteristicile fizice si de comportament. Vulturul plesuv este un vultur de mare, care se hraneste cu peste.

Exista doua specii de vulturi plesuvi. Vulturul „sudic", Haliaeetus leucocephalus leucocephalus, care traieste in statele cu iesire la Golful Mexic, din Texas si Baja California pana la Carolina de Sud si Florida. Vulturul plesuv „nordic", Haliaeetus leucocephalus alascanus, traieste in partea nordica a continentului.

Vulturul plesuv „nordic" este putin mai mare decat cel „sudic". Studiile au demonstrat ca vulturii „nordici" zboara in statele de sud si Mexic, iar vulturii „sudici" zboara spre nord, in Canada. Din acest motiv, in literatura recenta, s-a renuntat la subspeciile „nordice" si „sudice" de vulturi plesuvi.

vultur plesuv

foto: © Frank Lukasseck/Corbis

Vulturul plesuv a fost declarat oficial specie amenintata cu disparitia in 1967, in toate zonele Statelor Unite de la sud de paralela 40, printr-o lege care a precedat Documentul Speciilor pe cale de disparitie din 1973.

Pana in 1995, vulturul plesuv s-a aflat pe lista speciilor pe cale de disparitie, din Documentul mai sus amintit, in 43 din cele 48 de state continentale, si pe lista speciilor amenintate cu extinctia in Wisconsin, Minnesota, Michigan, Washington si Oregon.

In iulie 1995, Departamentul pentru pesti si animale salbatice din SUA a actualizat situatia vulturilor plesuvi din cele 48 de state continentale la „specie amenintata".

Incepand cu data de 28 iunie 2007, vulturul plesuv nu mai e o fiind specie pe cale de disparitie. Documentul de protectie a vulturului plesuv interzice prinderea, transportul, vanzarea, schimbul, comertul, importul si exportul acestei specii.

 

Cum arata vulturul plesuv?

 

Culoare: atat masculii, cat si femelele au spatele si pieptul negru-maroniu, capul, gatul si coada albe, iar picioarele si ciocul sunt galbene. Vulturii plesuvi tineri au o culoare care este un amestec de maro si alb, iar puii au ciocul negru. In aproximativ cinci ani, capul si penele din coada devin albe. Aceasta este singura specie de vulturi din America de Nord.

Dimensiunea – Corpul unei femele variaza de la 89 la 94 cm, anvergura aripilor variind de la 200 la 229 cm. Cel mai mic mascul are o lungime a corpului de 76-86 cm, iar anvergura aripilor de 183-216 cm. Greutatea medie este 4,5-6,5 kg. Pasarile nordice sunt semnificativ mai mari decat rudele lor din sud.

Vulturii se afla in varful lantului trofic, fiind mai vulnerabili la substantele chimice toxice din mediu, deoarece fiecare veriga din lantul trofic tinde sa asimileze substantele chimice din veriga inferioara.

Capacitatea de ridicare a unui vultur plesuv este de aproximativ 1,8 kg. In general, aceste pasari nu se hranesc cu gaini sau cu alte animale domestice, dar folosesc sursele disponibile de hrana. Mananca starvuri (carne de animal mort sau in putrefactie).

Vocea: Ascutita, stridenta. Vulturii nu au corzi vocale. Sunetul este produs in sirinx, o cavitate osoasa aflata in locul in care traheea se ramifica pentru a ajunge la plamani. Strigatele vulturului plesuv pot fi un mod de consolidare a legaturii dintre mascul si femela, dar si un avertisment pentru pradatori.

Vederea – Ochiul unui vultur este aproape la fel de mare ca cel al unui om, insa ascutimea sa este de cel putin patru ori mai mare decat a unei persoane cu vedere perfecta.

Scheletul – Cantareste aproximativ 250 - 300 grame si reprezinta doar 5-6% din greutatea totala. Penele cantaresc de doua ori mai mult. Oasele vulturului sunt usoare deoarece sunt goale. Ciocul, ghearele si penele sunt facute din cheratina.

 

Unde si cum traiesc vulturii plesuvi?

 

Habitatul – Vulturii plesuvi traiesc in apropierea raurilor si lacurilor mari si se hranesc in principal cu peste.

Longevitatea (speranta de viata) – Pot trai mai mult de 30 ani, durata medie de viata fiind 15-20 ani. Un vultur captiv din West Stephentown, New York, a trait 48 de ani.

haliaeetus leucocephalus vultur plesuv

foto: © Paul Souders/Corbis

Temperatura corpului – In jur de 41 de grade Celsius

Vulturii nu transpira, asa ca au propriile metode de racorire, prin lenevirea la umbra crengilor, prin balansarea corpului sau prin departarea aripilor de corp.

Toleranta la temperaturi reci – Pielea unui vultur plesuv este protejata de penele prevazute cu puf. Picioarele rezista la frig. Partea exterioara a ciocului este in principal materie moarta, fiind vascularizata foarte putin.

Vulturii aurii sunt mai mari decat vulturii plesuvi, dar greutatea medie nu este foarte diferita. Un mod de a distinge un vultur auriu de unul plesuv este penajul de pe picioare. Picioarele unui vultur auriu sunt acoperite complet cu pene, iar cele ale unui vultur plesuv tanar nu prezinta pene. Vazuti in timpul zborului, vulturii aurii tineri au pete albe la baza penelor, coada este alba cu o banda neagra, distincta in varf. Vulturii aurii adulti sunt maro, cu maro-roscat pe cap si gat, coada este usor vargata.

Fidelitatea – Odata ce s-au imperecheat, vulturii plesuvi raman impreuna pe viata. Daca unul din ei moare, pasarea care a supravietuit isi cauta un alt partener.

Pentru planare, vulturii folosesc curentii termici, care sunt curenti ascendenti de aer cald si curenti ascendenti generati de zonele topografice, cum ar fi marginile dealurilor sau stancile. Zborul planat se realizeaza dand foarte putin din aripi, ceea ce le permite sa-si conserve energia.

Vulturii plesuvi pot zbura la altitudini de 3.000 metri. In timpul zborului, pot atinge viteze de 48 – 56 km/h.

Coada – este foarte importanta pentru zbor. In timpul planarii, penele din coada sunt desfacute, pentru a obtine suprafata cea mai mare si pentru a spori efectul curentilor termici si al celor ascensionali. Coada ajuta vulturul la aterizare si la stabilizarea lui in timpul unei caderi controlate sau cand se napusteste asupra prazii.

Vulturii plesuvi au 7000 de pene. Acestea sunt foarte usoare, dar foarte flexibile; protejeaza pasarea de frig, dar si de caldura soarelui, prin captarea straturilor de aer. Pentru a-si mentine temperatura corpului, vulturul isi schimba pozitia penelor. Structura penelor face posibila flexibilitatea lor. Cele suprapuse formeaza un strat dens. Vulturul plesuv are mai multe straturi de pene, fiecare avand functii diferite.

vultur plesuv in zbor

foto: © Paul Souders/Corbis

Penele le permit vulturilor sa traiasca in medii extrem de reci. Pasarile nu trebuie sa migreze in fiecare an in locuri mai calde, ci migreaza pentru a gasi surse de hrana.

Sistemul respirator – Vulturii au nari de o parte si de alta a ciocului. Plamanii si sistemul de saci aerieni sunt potriviti pentru dimensiunea sa. Aerul intra in plamani si apoi in sacii aerieni, dupa care se intoarce in plamani si iese afara. Acesta trece prin plamani de doua ori in fiecare ciclu de respiratie – de doua ori mai mult decat la mamifere.

Ciocul – Varful incovoiat a fost creat special pentru sfasierea carnii. In spatele acestuia, mandibula superioara, cu marginea destul de ascutita pentru a taia pielea tare, se suprapune cu mandibula inferioara, fiind astfel creat un efect de foarfeca. Ciocul este o arma puternica, dar este si destul de delicat pentru a peria aripile perechii sau pentru a hrani puii proaspat iesiti din oua.

Ciocul femelei este mai ascutit (distanta de la varf la barbie este mai mare) fata de ciocul masculului. Ciocul si ghearele cresc continuu, din cauza ca sunt din cheratina, asa cum se intampla cu unghiile noastre. Ciocul unui vultur captiv nu se toceste natural, asa ca trebuie taiat anual.

Ghearele – Sunt unelte importante pentru vanatoare si aparare. Vulturii isi ucid prada inainte de a infige ghearele in carne. Aceste pasari isi pot desface si strange ghearele atunci cand doresc. Daca un vultur este tras in apa de un peste prea mare pentru a putea fi ridicat, asta se intampla din cauza ca pasarea nu ii da drumul - in unele cazuri, pentru ca ii este foame. Vulturul se poate ineca in timpul luptei cu un peste sau daca tarmul este prea departe si nu poate inota pana acolo.


Tu ce zici?