No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Bufnita cu urechi lungi (Asio otus)

Ultima modificare: 2010-11-26 | Data publicării: 2010-11-26
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Bufnita cu urechi lungi (Asio otus)
Bufnita cu urechi lungi (Asio otus), ale carei sunete se aud de la distante mari, e o pasare uimitoare. Fiind o pasare nocturna si rapitoare, vaneaza noaptea, insa uneori poate fi zarita si dimineata devreme aruncandu-se asupra prazii.

Denumirea stiintifica a bufnitei cu urechi lungi, Asio otus, vine de la naturalist Roman (Asio), iar Otus vine din latina si inseamna „o specie de bufnita cu pene lungi la urechi".

bufnita cu urechi lungi

 

Descriere

 

Desi sunt pasari strict nocturne, cateodata pot fi intalnite si in timpul zilei. Corpul le este acoperit de pene gri cu maro, iar pieptul le este marcat cu forme de culoare inchisa.

Bufnitele cu urechi lungi se remarca prin ochii galbeni situati in orbitele portocalii cu terminatii inchise. Mijlocul fetei este marcat cu dungi albe care contrasteaza cu liniile negre din jurul ochilor. Smocurile lungi de par din urechi – care ii dau numele – sunt asezate mai aproape de varfului capului comparativ cu ale Marii Bufnite.


Raspandire

 

Bufnita cu urechi lungi poate fi intanita in nordul Americii si in Eurasia care cuprinde o parte din vestul Europei, Africa de Nord, China si Japonia. Pasarile migratoare pot fi intalnite in Egipt, nordul Indiei si sudul Chinei. In nordul Amercii, in Canada si in Mexicul de nord se intalnesc des, iar mai rar si in S-E Statelor Unite ale Americii.

In desertul de sud-vest Bufnita cu urechi lungi poate fi intalnita de la nivelul marii pana la altitudinea de 2700 de metri. Traieste in paduri de ienupar, de conifere sau de foioase, uneori facandu-si cuibul in paduri riverane, in parcuri sau de-a lungul terenurilor agricole ori in livezi. In functie de abundenta hranei, bufnitele pot forma colonii. Pe timp de iarna traiesc in grupuri de cate 5-6 membri sau colonii de pana la 60 de membri.

 

Habitatul Bufnitei cu urechi lungi

 

Desi se adaposteste prin tufisuri, bufnita cu urechi lungi prefera spatiile deschise pentru a vana. Se arunca asupra prazii sau survoleaza campul in cautarea unei rozatoare pe care o inhata cu ghearele ascutite, create pentru a-si prinde hrana vie. Bufnita depisteaza orice posibila victima prin auz sau prin vaz.

Bufnita cu urechi lungi se hraneste cu mamifere mai mici, precum soareci, iepuri mici, sobolani, serpi si ocazional, pasari mici, iar daca sunt foarte infometate, pot vana si alte specii.

Femela si masculul se aseamana la fizionomie, cu diferenta ca femela este putin mai mare, ajungand sa cantareasca 300 de grame in timp ce masculul atinge doar in jur de 250 de grame. Deschiderea aripilor variaza intre 91 si 106 de cm, iar lungimea corpului variaza intre 33 si 40 cm.

asio otus

Ciclul de viata

 

Bufnitele cu urechi lungi traiesc mult, in comparatie cu multe alte pasari salbatice. Exista informatii despre o bufnita care a trait 27 de ani si 9 luni in Germania. Speranta de viata la bufnite este de 25 si 30 de ani. Adultii si puii pot fi vanati de Bufnita Mare Cornuta, Bufnita cu Dungi, Acvila de munte, Soimul cu Coada Rosie si Accipiter gentilis.

In perioada de curtare, masculul va zbura in zigzag, batand lent din aripi. Uneori masculul is va agita aripile in partea de jos a corpului pentru a atrage atentia partenerei. Ii aduce femelei hrana pentru a arata ca este capabil sa vaneze, o abilitate foarte importanta mai ales cand apar puii pe baza careia femela isi va alege partenerul.

Intre lunile februarie si iulie, Bufnita cu Urechi Lungi depune 5-7 oua albe intr-un cuib abandonat. Ocazional isi construieste propriul cuib in pomii cu mai putine crengi. Au fost observate si cuiburi pe sol, insa acest lucru se intampla foarte rar.

Femela cloceste ouale, dar uneori lasa masculul sa aiba grija de oua pentru foarte putin timp. Daca masculul nu e in preajma, isi va parasi cuibul pentru scurt timp pentru a se hrani. Puii vor ecloza dupa 26-28 de zile, iar la trei saptamani sunt pregatiti sa plece din cuib. Drept urmare, se vor catara si isi vor face alte cuiburi, pe ramurile alaturate. Cu toate acestea, puii nu vor putea sa zboare pentru inca doua saptamani. De aceea, parintii vor continua sa ii hraneasca pana cand puii vor avea 10-11 saptamani cand vor parasi teritoriul natal.

Desi sunt la randul lor pradatori, tinerele bufnite pot cadea prada ulilor, ciorilor americane sau serpilor. Cand un intrus se apropie prea mult de cuib, parintii sar in apararea puilor si scot sunete stridente, de alarmare. Isi agita aripile, incearca sa intimideze prin sunete infricosatoare si isi deschid larg aripile pentru a parea mai mari si mai infricosatori.

Cand se afla in situatii stresante, bufnita isi va indrepta corpul si smocurile din jurul urechilor pentru a se integra in peisaj. Emite o gama variata de sunete chiar asemenea unor feline. In general, in afara perioadei de imperechere, bufnitele sunt de obicei tacute.

In zbor, Bufnita cu Urechi Lungi isi deschide aripile si pluteste usor asemenea unei molii. Partea inferioara a aripilor este de culoare inchisa ceea ce le aseamana cu Bufnita cu Urechi Scurte numai ca aceasta are mai multe activitati diurne si abia daca are smocuri in jurul urechilor. In plus, penajul sau este mult diferit de al Bufnitei cu Urechi Lungi.


Tu ce zici?