No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Pasari de curte: cocosul

Ultima modificare: 2010-10-11 | Data publicării: 2010-10-04
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Pasari de curte: cocosul
Masculul familiei Gallus Gallus este cocosul, iar femela este gaina. Partea masculina a familiei de pasari este poligama, dar nu este capabila sa pazeasca mai multe cuiburi de oua in acelasi timp, asa ca sta de paza peste tot „haremul” de gaini. Ataca toti cocosii care indraznesc sa se apropie de acestea. In timpul zilei, ii place sa stea de garda, cocotat pe un gard inalt.

Toata lumea stie ca prima pasare care se aude in zorii zilei este cocosul. El incepe sa cante inca inainte de a implini 4 luni, cocotat pe-un gard sau pe alte obiecte inalte, dar nu o face doar in zori, ci pe parcursul intregii zile.

Claponul


Claponul este un cocos castrat. Prin acest proces chirurgical, testiculele cocosului – care nu sunt la vedere, aflandu-se in interior – sunt indepartate de tot. Din momentul castrarii, creasta nu mai creste, iar penele tind sa creasca foarte lungi, in anumite zone. Dispozitia pasarii este si ea afectata, odata cu eliminarea hormonilor masculini. Claponii sunt mai docili, mai putin activi si nu se prea iau la bataie cu alti cocosi.

In timp ce carnea de cocos devine aspra, atoasa si tare odata cu inaintarea in varsta, carnea de clapon ramane moale si gustoasa. Cand sunt castrate, aceste pasari se dezvolta mai incet si acumuleaza mai multa grasime, carnea lor ramanand mai frageda. In China exista o specie aparte, Yangbi Huang, ce poate atinge o lungime de 35 cm. Cel mai probabil, acest fenomen este rezultatul procedurilor de castrare practicate de fermierii din China de Nord, care afecteaza echilibrul hormonal.

pasare de curte
Cocosul vegheaza mandru turma de gaini

Luptele intre cocosi

 

Luptele intre cocosi se tin intr-un ring special, cu pasari crescute special pentru practicarea acestui sport. Cocosii sunt antrenati ca sa fie mai puternici si mai rezistenti. Creasta si gusa sunt taiate, cand pasarea e mica.

Uneori, cocosii sunt „dopati" ca sa fie mai rezistenti si ca sa li se ingroase sangele, astfel crescandu-le sansa de castig. In timp ce unii considera luptele intre cocosi ca fiind un sport traditional, altii sustin ca e o dovada de cruzime. De altfel, astfel de lupte sunt interzise in multe tari.

„Dansul" cocosului

 

Ca sa le arate gainilor cine este „seful", cocosii au un mic ritual: se invart intr-un semicerc, tantosi, cu o aripa intinsa. Uneori cotcodacesc, pentru a se face auziti, se infoaie si incep sa goneasca femelele din ograda. De obicei, gainile reactioneaza fugind sau indepartandu-se de ei, dar unele mai nazdravane se iau la bataie cu ei. E ca un dans prin care cocosul isi impune autoritatea, fie fata de gaini, fie fata de ceilalti cocosi.

Simboluri

 

Cocosul era un simbol important in Gallia, inca de pe vremea invaziei romanilor, fiind asociat cu zeul Lugus. In ziua de azi, cocosul este emblema Frantei, Valoniei si a orasului Denizli. Clubul de fotbal Tottenham, echipa de rugby Sydney Roosters si clubul sportiv Denizlispor au ca simbol un cocos de lupta. Pasarea se afla si pe emblema Operei din Sydney.


Tu ce zici?