Greutatea corporala peste media normala la pasari aduce cu sine, in scurt timp, o afectiune numita boala ficatului gras sau formatiuni tisulare numite lipoame (tumori benigne formate din tesut adipos).
 |
Este cunoscuta sub denumirea febra papagalilor. Agentul patogen este bacteria chlamydia psittaci, o bacterie extrem de contagioasa atat pentru pasari, cat si pentru oameni. Este indicat controlul anual al papagalului de catre medicul veterinar deoarece pasarea poate fi purtatoare de virus fara sa prezinte vreun simptom.
Reprezinta o deficienta in stocarea si utilizarea vitaminelor complexului B. Perusul este apatic, sta zburlit, prezinta stare de somnolenta si tulburari de echilibru.
De obicei, acestea sunt cauzate de o dieta necorespunzatoare. Unele boli deja existente pot constitui cauza acestei afectiuni.
 |
Virusul ataca papagalii nou-nascuti si poate cauza moartea lor.
De obicei, infectia apare din cauza factorilor externi, cum ar fi un bob de nisip care zboara in ochi sau bacterii.
In cazul in care observi tulburari ale tractului digestiv (diaree), este bine sa-i dai papagalului ramurele de salcie, acestea fiind un foarte bun antidiareic si antibacterian.
De vina pentru aceasta boala este ciuperca Candida albicans, care afecteaza sistemul digestiv al pasarii. Papagalul arata palid si slabeste.
Pot determina leziuni din ce in ce mai severe la nivelul pielii, cruste, smulgerea penelor, prurit si lipsa poftei de mancare, apatie si pierderi in greutate.
In afara acestor boli, perusul este predispus diferitelor fracturi ale aripilor si picioarelor, tumorilor, intoxicatiilor, constipatiei, diferitelor boli infecto-contagioase ale pasarilor in general, retentiei de oua, etc. Este indicat sa nu-l lasi nesupravegheat in casa si sa incerci sa eviti prezenta altui animal in zona, care sa-l poata ataca.
