No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Simturile si comportamentul lupilor

Ultima modificare: 2011-08-22 | Data publicării: 2011-08-19
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Simturile si comportamentul lupilor
Simtul mirosului este relativ slab in comparatie cu cel al unor rase de caini de vanatoare; lupii pot simti mirosul de hoit de la 2-3 km. Din acest motiv nu prea reusesc sa prinda iepuri si pasari, cu toate ca le iau urma foarte repede. Lupii crescuti in captivitate pot sa isi dea seama ce au mancat ingrijitorii dupa miros.

Perceptia auditiva este foarte ascutita; lupii sunt capabili sa auda sunete cu frecventa de pana la 26kHz, mult mai buna decat perceptia vulpilor. Auzul este destul de ascutit pentru a percepe fosnetul frunzelor care cad in timpul toamnei. Se pare ca mitul care spune ca lupii se tem de sunetul instrumentelor cu corzi are la baza realitatea; lupii din captivitate au dat semne de teama intensa la auzul instrumentelor cu sunete joase. Vederea nu este la fel de buna ca cea a cainilor, insa aceste animale vad foarte bine in timpul noptii.

 

Comportamentul lupilor

lup in salbaticie
Lup in salbaticie

 

In literatura populara, haitele de lupi sunt reprezentate ca structuri sociale cu o ierarhie stricta, cu o pereche "alpha", care ajunge in aceasta pozitie prin lupta, urmata de lupii subordonati "beta" si, un rang mai jos, "omega", care sunt responsabili cu atacurile haitei. Aceasta terminologie se bazeaza pe comportamentul haitelor de lupi captivi, alcatuite din animale fara legaturi de sange, care se lupta si concureaza intre ele pentru ierarhie.

In salbaticie, haitele de lupi sunt mai mult decat familii nucleare, a caror unitate sociala de baza este o pereche, urmata de puii lor. Haitele de lupi din nord nu sunt la fel de compacte sau unite ca cele de caini salbatici africani si hiene patate, dar nici instabile ca cele de coioti. Lupii din sud au un comportament social asemanator cu cel al coiotilor si cainilor dingo, traind singuri sau in pereche.

O haita obisnuita are 5-11 animale; 1–2 adulti, 3–6 lupi tineri si 1–3 lupi de 1 an, existand si haite mari, de 42 de lupi. Haitele adopta foarte rar alti lupi; in cele mai multe cazuri ii omoara. In cazul in care un lup strain este adoptat, acesta este un animal tanar de 1-3 ani, lupii ucisi fiind complet maturi. Adoptarea unui membru nou este un proces indelungat: mai multe saptamani de cercetare, atacuri nefatale, pentru a stabili daca intrusul este sau nu de incredere.

In perioada in care animalele copitate sunt din abundenta (migratie, ruperea unui ghetar, etc.), diferite haite de lupi isi unesc fortele temporar. Lupii de la cinci luni pana la cinci ani isi parasesc haita, pentru a-si intemeia propria familie, varsta medie fiind de 11-24 luni. Hotararea de a se desparti de haita depinde de maturitatea sexuala si de competitia din cadrul acesteia pentru hrana si privitor la imperechere.


Tu ce zici?