No SSO cookie

Lu

Ma

Mi

Jo

VI

Sa

Du

 
 
 
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
 

Simţuri fascinante ale animalelor

Ultima modificare: 2011-07-07 | Data publicării: 2011-04-04
(0/ 0)
Listează articol » Trimite articol »
Simţuri fascinante ale animalelor
Deşi nu pot articula cuvinte, animalele au alte simţuri fascinante de care se folosesc pentru a comunica, vâna sau pur şi simplu pentru a observa mediul înconjurător. In timp ce fluturii pot simtii feromonii pe o distanţă de câţiva kilometri, şerpii cunosc lumea din jurul lor cu ajutorul limbii, iar animalele cu mustăţi se ghidează după vibrarea mustăcioarelor.
  • Şerpii simt căldura

    sarpe a prins prada
    serpii gusta aerul

Deşi reptilele sunt animale cu sânge rece, şerpii pot depista căldura produsă de un organism de la o distanţă de câţiva metri. În felul acesta pot vâna rozătoare şi alte animale mici, de multe ori fără ca prada să aibă vreun indiciu că şarpele e în apropiere. Şerpii boa au capacitatea de a simţi căldura emanată de şoareci de la câţiva metri şi îi vânează cu o precizie uimitoare.

Cum reuşesc şerpii să simtă radiaţia infraroşie a corpului unui şoarec? Între nări şi ochi, de ambele părţi ale capului, şerpii au fost binecuvântaţi de natură cu două organe de simţ care îi ajută să "adulmece" prada, inclusiv direcţia în care se îndreaptă.

 

  • Şerpii gustă mediul înconjurător


Oricât de ciudat sună, aceste reptile gustă efectiv lumea din jur pentru a o cunoaşte. Sigur ai văzut cum şerpii mereu îşi scot limba, fluturând-o atunci când sunt în mişcare. Cu ajutorul limbii, reptilele analizează aerul şi descoperă mediul din jur, ştiind astfel unde să se îndrepte. Suprafaţa limbii la şerpi asemanatoare cu mucoasa nazală care ne ajută pe noi, oamenii şi alte mamifere, să descoperim mirosurile. La fel ca şi pisicile, şi şerpii se bucură de organul lui Jacobson situat în cerul gurii. După ce adulmecă aerul cu ajutorul limbii, moleculele şi particulele din aer ajung în creier, prin intermediul organului lui Jacobson, unde sunt analizate şi care îi transmit reptilei informaţii despre mediul înconjurător.

 

  • Ecolocaţia şi orientarea în apă sau pe uscat

ecolocatia la delfin

 

Pentru a se deplasa şi orienta în apele unde vizibilitatea este redusă, delfinii se folosesc de ecolocaţie. Ce e de fapt ecolocaţia? Reprezintă localizarea obiectelor cu ajutorul ultrasunetelor. Pe înţelesul tuturor: delfinii emit ultrasunete*, iar dacă acestea se lovesc de obstacole, ultrasunetele ajung înapoi la delfin (principiul ecoului), spunându-i încotro să se îndrepte.

Delfinii nu sunt singurele fiinţe care se folosesc de ecolocaţie. Liliecii folosesc aceleaşi ultrasunete pentru a vâna sau pentru a se deplasa. După ce omul a descoperit tehnica ultrasunetelor, a aplicat-o în cadrul sonarelor pe oceane, pentru a detecta obiectele în apă.

 

  • Păsările şi insectele văd în ultraviolet

pasarile vad ultraviolet

 

Cele mai multe păsări şi insecte văd în unde imperceptibile ochiului uman, motiv pentru care văd şi acolo unde omul nu poate vedea.

De exemplu, în peşteri, în locuri întunecoase, ochii păsărilor percep lumină ultravioletă şi se pot orienta. Însă ochiul uman nu poate percepe decât întunericul şi s-ar împiedica în orice pietricică.

 

  • Pisicile văd şi noaptea!

 

Ai observat cum ochii unei pisici sclipesc noaptea, în cea mai mică rază de lumină? Felinele se descurcă excelent pe timp de noapte, fiind animale crepusculare, sunt foarte active seara şi dimineaţa devreme, momentele ideale când pot vâna.

Membrana reflectorizantă (tapetum lucidum) care înveleşte ochiul pisicii, oglindeşte şi implicit amplifică cea mai mică lumină. În felul acesta, lumina ajunsă la celulele fotoreceptoare din retină îi permite pisicii să vadă şi pe întuneric, dacă are o mică rază de lumină.

fluture

 

  • Fluturii pot detecta feromonii

 

Ce sunt de fapt feromonii? Sunt hormoni secretaţi de insecte, peşti, batracieni şi mamifere, care influenţează dezvoltarea şi comportamentul altor indivizi de sex opus. Anumite specii de fluturi de noapte pot simţi prezenţa acestor feromoni de la câţiva kilometri distanţă. Şi oamenii pot simţi, în mod subtil, prezenţa feromonilor, majoritatea dintre noi neştiind acest lucru, însă pentru a-i percepe, trebuie să stăm aproape unul de celălalt.

 

  • Şoarecii şi mustăţile

mustati de sobolan

 

Mustăţile sunt organe de simţ atât pentru pisici şi câini, cât mai ales pentru rozătoare. Şoarecii, deşi sunt mici şi foarte agili, nu au fost înzestraţi cu o vedere bună, astfel încât pentru a se deplasa, se folosesc de vibrize ** pentru a capta semnale referitoare la mediul din jur şi pentru a se deplasa. În acest fel, şoriceii reuşesc să se deplaseze pe întuneric, ajungând până la mâncarea aflată în diverse dulapuri suspendate.

Cu ajutorul mustăţilor şi lăsându-se ghidaţi de miros, şoriceii şi şobolanii reuşesc să se strecoare în diverse locuri unde există de mâncare.

De asemenea, folosindu-se de mustăţi, pisicile reuşesc să estimeze lăţimea şi înălţimea unui loc. Sprâncenele mari reprezintă extremitatea de sus a pisicii, în timp ce mustăţile sunt late cât pisica. Dacă felina îşi strecoară capul într-un loc şi simte că are loc (ghidându-se după informaţiile oferite de mustăţi şi sprâncene), va intra cu tot corpul în acel loc, oricât de mic ni s-ar părea nouă, oamenilor.

 

__________________

* ultrasunete = sunete de frecvenţă foarte înaltă pe care urechea umană nu le percepe

** vibrize = peri din jurul botului sau peri din nările omului


Tu ce zici?