Simturile pisicilor

Vederea

Pisicile se nasc aproape oarbe si ochii lor se deschid la 7-10 zile (perioada este de 2-16 zile). Astfel, contactul tactil si fizic este foarte important pentru ele. Acest lucru are implicatii mari pentru oameni si este larg exploatat spre beneficiul atat al pisicii, cat si al stapanului.
Pisicile pot vedea culorile, dar cu o perceptie limitata. Acestea au o percepere a culorii mai buna decat cea a cainilor.
Pisicile sunt creaturi ale noptii si vad bine la lumina slaba, datorita structurii ochiului. Acestea isi pot dilata pupilele cu usurinta.
Fiecare ochi are o vedere periferica de 150-205 de grade, cu o incrucisare de 90-130 de grade pentru vedere binoculara. Astfel, acestea au camp vizual total de 250-280 de grade.
Pisicile nu isi pot concentra vederea la o distanta mai mica de 75 de mm – dar la aceasta distanta isi folosesc celalalte simturi pentru a vana. Cea mai buna vedere o au la aproximativ 2-6 m.

Auzul

Pisicile se nasc cu un auz slab, care incepe sa devina normal la 3 saptamani. Pisicile aud sunete pana in 50-85 de kHz – limita superioara umana este de 18-20 de kHz. Deci, aud de 4 ori mai bine decat oamenii si in gama ultrasonica, pe care noi nu o putem auzi. Pisicile pot auzi, de asemenea, si sunete mai inalte, spre deosebire de caini. Gama lor auditiva este foarte larga – peste 10,5 octave.
Pisicile au urechi mobile, permitandu-le un raspuns rapid la localizarea sursei sunetului. Acestea pot interpreta diferite modele de unde care ajung la fiecare ureche.
Structura urechii este importanta in sustinerea echilibrului la cadere.

Mirosul

Pisicile au un sistem olfactiv foarte bine dezvoltat – de 1000 de ori mai bun decat cel al oamenilor. Mirosul este foarte important in comunicare.
Pisicile recunosc mirosul general al casei lor si sunt foarte sensibile la orice schimbare a acestuia.
Este important sa obisnuiesti pisica la orice element nou din mediul casei, cat de repede posibil – de exemplu o pisica noua sau un bebelus.
Pisicile au un organ Vomeronasal (VNO), pe cerul gurii, pe care il folosesc pentru a percepe chimicalele din arome. Apoi, acestea manifesta un raspuns Flehmen, expunandu-si dintii si scotand un sunet slab de sasait – numit “raspunsul de uimire” asemenea raspunsului Flehmen la animalele mari. Acest comportamet este usor observabil.
Mirosul guverneaza ceea ce o pisica va manca, asa ca, ar trebui sa se evite infundarea nasului.
Simtul oflactiv al unei pisici este mult mai dezvoltat decat cel al oamenilor.
Pisicil pot detecta schimbari minore in alimentatie si poti observa acest lucru daca schimbi marca mancarii de pisica pe care o utilizezi. Aceste vor prefera sa flamanzeasca decat sa manance noua marca. Pisicile nou-nascute au un simt acut al mirosului, pentru a le ajuta sa localizeze sanul mamei.

Gustul

Pisicile nu raspund la lucruri dulci, dar pot detecta gusturile sarat, acru si amar. Acestea sunt foarte sensibile la gustul apei, ceea ce le explica comportamentul bizar cand beau apa din piscine murdare sau din acvarii. Gustul este mai putin important decat mirosul – mirosul este totul pentru pisica. Pisicile nu simt gustul cand vaneaza, doar cand isi musca prada dupa capturare.

Simtul tactil

Intregul corp al pisicii este sensibil la atingere. Firele mai lungi din blana ei sunt in special sensibile.
Miscarea firelor ofera informatii pentru pisica despre mediul sau inconjurator, de exemplu directia vantului cand se apropie de prada.
Receptorii sunt, de asemenea, foarte concentrati in labele pisicilor.
Pisicile nu sunt foarte sensibile la caldura – pot rezista la 52 de grade C, de exemplu daca stau langa foc.
Acestea pot simti schimbari de 0,5 grade C, cu ajutorul nasului, caracteristica pe care o folosesc si pentru vanatoare.
Pisicile au mustatile mobile si le folosesc pentru a simti. Mustatile sunt in fata cand umbla sau vaneaza si in spate cand intampina sau miros.

Memoria si invatatul

Pisicile pot arata o anumita abilitate pentru a rationa si pentru a rezolva lucrurile – dar aceasta abilitate este limitata, asa ca asigura-te ca nu ai fost antropomorfa in tragerea concluzilor. Acestea pot intelege cauza si efectul – daca intervalele intre acestea sunt scurte.
Pisicile au o retinere suficienta daca sunt improspatate de incercari repetate. Exemplele sunt pisicile care invata sa sara sau sa intoarca clante sau sa foloseasca usi pentru pisici. Pisicile pot invata prin copierea comportamentului altor pisici. Pisicile invata o varietate mare de comportamente de la mama lor, sau mamele pot intari comportamentele inerente.
Multi oameni pot antrena acum pisicile sa faca trucuri, in afara de nevoile de baza cum ar fi formarea pentru casa si pentru oprirea zgarierii mobilei.

Comunicarea – sunetele

Pisicile, fiind animale foarte sociale, au abilitati dezvoltate de comunicare.
Acestea au invatat sa vocalizeze o gama speciala de sunete pentru oameni – pisicile nu miauna pentru alte pisici.
Au fost recunoscute 16 sunete diferite, recunoscute, care sunt perceptibile de oameni. Exista numeroase sunete pe care noi nu le auzim:
Sunete simple:
Murmur
Marait
Scartait
Sasait
Scuipat
Scrasnit
Sunete complexe:
Mieunat
Suspin

Exista de asemenea o gama larga de tonuri si intelesuri – cele mai comune fiind maraitul/sasaitul/urlatul.
Torsul este cel mai comun pentru oameni, intrucat indica faptul ca pisica este fericita si acest comportament este tipic pentru intampinare. Cercetatorilor le-a luat multa vreme pana au aflat cum reuseste pisica sa scoata acest sunet. Acesta este cauzat de o contractie a muchilor din laringe, cand pisica este fericita si multumita. O pisica poate fi cateodata stresata cand toarce. Torsul este folosit cand o mama isi alapteaza puii, ca si sunet de linistire.

Mieunatul are o gama larga de tonalitati si este deseori usor pentru stapani sa interpreteze anumite sunete dintre acestea.
Urletele au o functie importanta in procesul de curtare, dar nu este apreciat de oameni sau de vecini pe timpul noptii!

Comunicarea – limbajul trupului

Pisicile folosesc multa comunicare non-verbala cum ar fi:
Postura corpului
Expresiile faciale
Ochii, urechile, gura, coada si blana.
Acestea au dezvoltat o gama de semnale ale corpului pentru oameni si pentru alte pisici.
“Prietenoasa si relaxata” – coada este in sus sau in spate si indoita putin in fata. Pisica se va freca de anumite lucruri si isi va freca botul de tine, pentru a transfera mirosul.
“Pasiva” – pisica sta indoita, coada si capul sunt in jos si evita privirile directe.
“In conflict” – intreaga coada zvacneste sau numai capatul. Acest comportament este asociat si cu alte semne.
“Amenintare ofensiva” – pisica se uita direct la tine si corpul ei este pozitionata pentru atac. Pisica se apropie de inamic cu miscari laterale si pasi usori. Acest lucru face pisica sa para mai mare pentru inamic.
“Amenintare defensiva” – spatele este arcuit, blana este ridicata, iar coada este dreapta in sus. Barbia este trasa in interior, pentru a proteja gatul. O laba este ridicata gata de atac.
La ochi, ochii ingustati arata prietenie, privirea fiind o trasatura definitorie.

Cand pisica se intoarce de la tine, acesta poate fi un semn de dispret sau ca relatia din punctul de vedere al pisicii este in regula. Daca pisica sare pe tine inseamna ca nu te vede ca si o amenintare.

Comunicarea – feromonii

Acestia sunt foarte importanti pentru comunicarea pisicii. Sunt impartiti in urmele de urina, de fecale, de gheare sau de picioare si obraji.
Pisicile isi lasa urmele in locuri usor de gasit de alte pisici. Cu cat zgarie mai sus cu atat mai puternica va fi impresia pe care o lasa.

Balansul si activitatea

In primele saptamani dupa nastere, pisicile se tarasc cu miscari laterale ale capului, asemenea puilor care cauta caldura si san. Acestea isi pot controla caldura corpului la varsta de 7 saptamani, pana atunci au nevoie de mama lor pentru a se incalzi.
Pana la varsta de 2 saptamni acestea isi pot ridica partea din fata.
Pana in ziua a 17 –a pisicile se pot ridica si pot executa un mers ciudat.
La varsta de 6 saptamani pisicile se pot stabiliza, daca se rastoarna.
Pisicile arata acest reflex extraordinar de stabilizare daca cad, intrucat aterizeaza pe picioare. Aceasta functie este localizata in urechea interioara, cerebel si in sira spinarii.
Pisicile sunt active si au nevoie de incurajare pentru a se juca, in socializarea si dezvoltarea lor.
Pisicile mature isi reduc activitatea si isi petrec mai mult de 65% din timp dormind.
Pisicile vagaboande, in timpul sezonului de imperechere, sunt foarte active in calatoriile pe distante lungi, pentru a-si descoperi teritoriul.


Citeste si despre:
- Explicarea comportamentului pisicilor
- Ingrijirea, reproducerea si socializarea pisicii
- Pisica si omul