Apai, daca voi nu va incumetati sa participat la concurs, mie nu mi-e rusine sa castig premiul.

Prima pisica ce a intrat in viata noastra a fost Lizuca. Un nume comun ce mi-a fost inspirat de fetisoara pisicii si felul ei dragastos. S-a aciuiat in scara blocului unde locuiam atunci, de frica unor caini maidanezi. A inceput sa planga, speriata fiind. Nu avea mai mult de 6 saptamani. Se incurca in picioarele vecinilor. Nimanui nu i-a trebuit-o, pentru ca nu erau probleme cu soarecii in bloc iar vecinii erau destul de pragmatici. "Ce sa fac eu cu o matza? N-am de lucru decat sa ma leg la cap?", spunea un netrebnic de batran ce locuia vis-a-vis de mine.

Lizuca mi-a cazut draga de cand am vazut-o. Am intrat in scara blocului si m-a intampinat voioasa, probabil stia ca sunt o persoana ce iubeste pisicile si are o mare sansa sa traiasca. Asa micuta cum era, am luat-o si am dus-o in casa. Pe atunci parintii mei aveau un catel, Bruno. Insa acesta n-a parut deranjat de micuta faptura. A mirosit-o de cateva ori, a lins-o si i-a dat pace.
I-am facut baie Lizucai, i-am dat laptic si apoi am inceput sa caut diverse informatii despre sanatatea ei, despre vaccinuri, mancare etc.

Intre timp Lizuca mea a crescut mare si frumoasa. Mi-a facut pui de 3 ori pana acum, dar de fiecare doar 2 puiuti. Dupa ce ne-am mutat la casa, am reusit sa plasez puiutii la case cu oameni iubitori. De atunci, pisica mea n-a mai facut pui. Pana acum un an cand ne-a pricopsit cu 3 superbi puiuti alb cu gri. Mamica grijulie, a alungat orice motan sau pisica straina care indraznea sa se apropie de curtea noastra.

Din nefericire, 2 dintre puiuti s-au pierdut prin gradina, cand au iesit sa descopere lumea, impreuna cu mamica lor. Nu s-au mai intors desi i-am cautat peste tot. Asa ca am ramas cu un singur puiut al Lizucai, un motan frumos si jucaus pe care l-am botezat Patrocle. Chiar daca e nume de catel, Patrocle al meu se comporta ca un adevarat gardian al casei.
Nu doar ca alunga porumbeii si mananca vrabiile dar nici cainii vecinilor nu se mai apropie de gradina noastra.

O intamplare care m-a uimit, in legatura cu Lizuca si Patrocle: catelusa unei vecini a murit dupa ce a nascut 2 puiuti. Pisicile mele au auzit catelusii care plangeau de zor si s-au dus sa le tina de urat, cred. Asa se face ca au devenit parintii adoptivi ai puilor de catel, ceva metis de teckel.

S-au jucat impreuna pana cand puii au fost adoptati si trimisi la familiile lor.

Asta e povestea noastra, a Lizucai si lui Patrocle. Sper sa va placa si sa o votati

VALENTINA, de la mine ai un vot!!!!
Iti ofer votul meu cu tot sufletul, mi-a placut foarte mult povestea mustaciosilor, inca odata animalele confirma faptul ca pot fi de mii de ori mai cu suflet decat oamenii.
SUCCES!!!

Eu votez pentru Lizuca si Patrocle. Nu sunt o admiratoare a pisicilor, in mod special, insa numele pe care le-ai pus sunt fenomenale

Asa ca, un vot de la mine!!!